Istoria artei pdf

Coloanele egiptene au capitel, care e partea de sus, pc unde se face trecerea la acoperis. Capitelele egiptene stint foarte interesante. Capitet eompozit din templul zeitei Isis din insula File. Din acest punct de vedere, avem capitele loI forme, papiri forme palmi forme. Pe longs acestea, mai sunt Inca douA tipuri de capitele : hatoric cu capul zeitei Hator fig. Floarea deschisa a dat nastere capitelului. Coloanele egiptene sunt sau netede sau 7. Uncle din ele au. IA "I prezinta legatura acestor manunchiuri.

Aceasta cornisa formeaza un arc. Ea este colorata cu benzi alternative, rosii, albastre, canelii, etc. Egiptenii au cunoscut arta sculpturala din timpurile cele mai vechi. La temelia ei, stau. Artistii preistorici fauresc statuete reprezentand personagii, asemanatoare celor din Europa. Animalele sunt relativ mai bine reprezentate. Statuetele de om sunt mai numeroase la inceput, apoi devin mai Aceasta s'ar explica prin aceea, ca asupra unei civilizatiuni preistorice destul de inaintate, a venit sa se aseze o rasa mai inferioara, originard din Asia.

Cele mai vechi sculpturi ale primelor dinastii stint ale zeului Min, gasite la Coptos. Ele se apropie de figurile ome-.

Urechile sunt. Opera aceasta pare ca apartine primii dinastii. La aceasta, apare deja intru catva conventiunea, care va fi defectul principal at artei egiptene in epoca tebana si saita. Ei au atins o indemanare foarte mare in executiune. De altfel, ei urmareau, s repro itica exact trasaturile personagiului, caci statuia nu era deck un dublu al corpului, menit sa-I inlocu-.

Caput mai ales al No- Fig. Dupu Fechheimer. Figura e ireprosabila, cu nasal ei putin coroiat, cu buzele carnoase. Deasupra poarta de asemenea o peruca cu carlionti ingrijiti. Trei statui mai ales sunt socotite drept capo d'opere ale artei egiptene fac o deosebita cinste maestrilor memfiti : Statuia faraonului Kef r en Kafra fig. Alenkereb Micerinos qi pe sulia sa. Muzeul din Ken -fork. Dupa Maspero, L'Egypte. Indaratul capului sau, este asezat cu ingeniozitate, un uliu cuaripile intense.

Du Flinders Petrie, Arts et Alitriers de l'aeie ,"ei. El tine in many toiagul, simbo. Statuia nurnitd Seic-eltided Muzeul din Giseh, Caire. Scribul Muzeul Louvre arata pe un personagiu sezand cu picioarele incrucisate, pozitie cunoscuta a Orientalilor. El sta nemiscat, asteptand porunca sau dictarea stapanului. Bratele nu. Artistul a executat cu exactitate genunchiul. Numai picioarele, ascunse supt pulpele indoite, sunt de un desemn neglijat.

Sculptorill a voit sa le sacrifice" Perrot. Alte multe statui au calitati deosebite de mid are, de viata, de. Statuele lui Sepa si altor Fig- Iota personagii. Dinastia XII.

Muzetal Louvre. Totusi figura e bine redata. Toata atenFig. Sculpture meinfitA reprezentaud brutari. Duna Maqp6ro L'Egyptel. Capul reginei Taia, sotia faraonului Arnenon-.

III, reprerentrind reita Mut. Dupl In perioada noului imperiu teban, arta egipteana se intepeneste in aIi. Statue le lui. Statuetele de lemn din epoca tebana represinta mai ales femei in atitu-.

Ele sunt lucrate cu o foarte mare fineta. Dui:4 Fechheitner. Epoca de decadenta a sculpturii egiptene incepe cu Ramesizi. Atitudinea este destul de bund ; fata sa se inclind. Cele doul statui ale lui Tut-Ank-Anton, wzare la intrarea mormantului sat]. Dupa Carter, The tomb of Tul. Ank- Amen. Amanuntele sunt tot atat de perfecte ca la statucle din timpul dinastiilor. Sculptura egipteand inceteazA. Si la ele, se observes o evolutiune din timpurile cele mai vechi pana la cele mai noui ale istoriei egiptene.

Stint perioadc de inflorire si perioade de decadenta. Sunt oftaw. Artistii egipteni au lucrat tin numar. Desemnul adesea e desavarsit, iar fineta executiunii ad-. De pilda, figurile s,i partea de ios a corpului stint redate in profit, pe cand. Deasemenea, ochiul e executat in fata peo figura in profit fig. Avem cercei, bratari, mete, salbe, coroane, ormamente pectorale, lucrate cu un sentiment real de arta.

Uncle din ele sunt adevarate capo d'opere. Intre altele, dernna de amintit este o coroana, lucrata din fire suptiri de aur, pe care. Coroana aceasta dovedeste un gust artistic seducator Si o indemanare admirabile.. Ne putern. Uncle inele sunt de asemenea foarte reunite. Cel pe care it reproducem, del nu-i dintre cele mai fine, este totusi. Ornammtele pectorale, ca cel al lui Ramses II, de pilda fig. In centru, se afla uliul, reprodus Cate odata de doua ori.

El are Cipiez, Ilistoire dc Part I. Deasupra sa, e cartusul cu numele faraonului. Cloasonajul cu petrele sale multicoloare da intregului o infatisare din cele mai seducatoare. Ustensilele de toaleta femenina stint. Uncle ustensile au Fig. Juvaere egiptene. Coroane forma. Manerele for sunt lucrate cu un gust deosebit. Unul din ele restia XII. Dupa Flinders Petrie Arts et millers.

Miscarea ei e naturals si plina de gratie fig In ascunzatoarea-mormant a lui Tut-Ankiu am incrustate cu pietre ; pandajive lucrate irr aur granular. Foarte originale si cu gust lucrate sunt si vasele de alabastru ale lui Tut-Ank-Amon fig. Dar ceeace intrece toate obiectele de ebenesterie egipteana este tronul.

Pictura egipteana este cea mai Veehimea picturii egiptene. Unii o socotesc ca pe cea dintai arta intrebuintata in Egipt. Picturile, fiind mai putin rezistente decat sculpturile, au. Totusi, cele care au ajuns pans la noi, sunt suficiente pentru a ne ingadul, sa le studiem din punctul de vedere al evolutiei artei.

Vas de alabastru gasit in mormantul lui Tut-AnkCaracterul pic- Fig. Egiptenii n'au cunoscut pictura propriu zisa in sensul modern at cuvantului. Mormintele egiptene sunt decorate cu tot felul de scene polihrome, care acopera peretii. Chiar coloanele si pilastril sunt pictati, cu plante stilizate, mai ales in partite for inferioare. In aceasta epoca, pictura se prezinta intr'o stare infloritoare, casi celelalte arte.

SLFicturi menfia. Les arts et millers gustand din merinde, inspectand proprietatile sale, asistand la intoarcerea cirezilor sale de. Din pictura vechiu lui imperiu teban, nu ni s'au pastrat specime prea frumoase de pictura. In schimb,. Un mare numAr de picturi. La exteriorul templelor, pe pyloni, erau sculptate si pictate scene aratand bdtaliile. Soarele se imbarcti peutru a striThate Egiptul. Pictura egipteana.

Dupes Maspero. Miscgrile cele mai grele, el le prinde si le reds de minune. Pictura egipteand este decorative. Ea nu cunoaste nici clair-obscurul, nici modelajul, nici perspectiva. Dar aceasta alcatueste o calitate, caci ea nu stricg liniile arhitecturale, prin crearea unor iluzii de adancime.

Motivele decorative sunt de o varietate foarte mare. Se intalnesc Fi Picittra egipteana reprezentand pe zei pi Noun in lata sicomorului.

Adesea liniile se combing cu reprezentatiuni de insecte si de flori stilizate, de un desemn admirabil. Ei nu stiau sau Fig. Cali la sculpturg, figura e infatisatg in profil, iar ochiul de fatg.

Lucratori condu0 de un vatal umplu graFig. Pictura tenting.. Dupe Masp6ro. Umerii sunt ass, ca sA fie vazuti ambii, deli corpul e in profil. Se pune insa intrebarea : oare artistii egipteni, asa de abili de altfel in desemn si in executare de portrete, fac aceasta din stangacie sau conventionalismul for se datoreste unei alte cauze? Maspero sustine, in adevar, ca.. Or, pentru fats, liniile,. De aici, nevoi a Fig.

Servitori egipteni ingrijind nite de a adopta formula neplacuta caprioare. PicturA egipteanA. Dupe MaspCro, L'E. Totusi artistii egipteni stiau sa redea miscarile corpului cu o mare exactitate si sa respecte -. De pilda,luptdtoriidela BeniHasn't sunt desemnati minunat. Miscarile for sunt foarte naturale si redate. Pictura tebana. IDupa Masmiro, Mewl. In deobste, perspectiva lipseste la picturile egiptene.

In scenele, reprezentand pe Ramses II in lupta contra poporului Kheta aceasta scadere este invede rata. Faraonul si carul sau,. Pictura egipteanA Faiada unui palat. Atitudinile for lass mult de dorit. Incercari insa de perspective se intalnesc uneori. Patru placi slitAltuito din palatul lui Fig. Ramses dela Madinet-Ilabu. Muzeul din Cairo. Dugs Fl. Ea reprezinta o grading funerara. In al doilea, e o femee ingenunchiata, facand gesturi de lamentatie. Unele smalturi stint admirabile fig.

Cis ilizitiuiiea chaldeana. Altii insa coboara aceasta data la milenium al cincelea sau al patrulea. Sapaturile arheologilor au dat la iveala, mai ales in veacul tre-. Studiul monumentelor chaldeene, dintre care o foarte mare parte stint adunate Ia Luvru, ingadue sa se urmareasca diferitele perioade ale framanta'rilor politice. E meritul invatatului francez Heuzev de a fi infipt jaloanele acestei diviziuni. Ea nu apare, deck in mijlocul unei societati, inzestrata deja de o puternica civilizatiune.

Sapaturile dela Sirpurla n'au dat la iveala, ce-i drept vreun monument cu o altfel de scriere curba. Dar un bazorelief dintr'o epoca apropiata ne cla dreptul sa presupunem aceasta. In adevar, pe acest bazorelief se vede o inscriptiune, in care unele din litere au trasaturile rotunde. Epoca urrnatoare se poate numi, dupa numele suveranului dcla Sirpurla, a lui Mesilim. Acum, apare prima scriere rectilinie.

In timpul lui, scrierea devine aproape rectilinie. Arta, desi primitive, poseda. A treia perioada e cea a scrierii rectilinie in apogeu'l ei. Ea e cunoscuta mai mult supt denumirea de epoca lui Ur-Nina. Sirpurla e independents. Inscriptile ne arata perioada urmatoare a regelui Eannadu, ca una in care acest monarh si-a intins departe dominatiunea. In curand insa, un stat dela miazanoapte intervine si Eannadu cade invins.

Arta se resimte de aceste evenimente politice. Un monument, cunoscut supt numele de Stela Vulturilor" din Luvru, ne arata pe sculptorii acestei epoci mai indrazneti cautand reprezentatiuni complicate, pe care le executa ins tot cu naivitate. Simbolismul totusi este maret si se vede, ca se inspira de la o poezie razboinica si religioas5.

In epoca care urmeaza a marilor patesi, tam este supusa, deli luptele continua pentru independenta. Unul din cei mai insemnati patesi este Entemena. Acest print razboinic, intreprinde lupte, in care rapune pe vrajmasii lui si savarseste marl lucrari, profitand de starea prospers a statului. El pune multa grije in soliditatea constructiunilor, intrebuintand caramizi arse ; palatele si templele le inconjoara cu plantatiuni de palmier si alti arbori, cari alcatuesc paduri sacre.

Arta si industria sunt foarte infloritoare. De la acest rege, avem un pretios vas de argint, consacrat templului lui Nin-Ghirsu. E interesanta forma lui precum si gravurile de pe el ; ele reprezinta armele Sirpurlii, adica doi lei,. Plastica se sileste a gas1 noui procedee, creand materii artificiale, care s'o ajute a obtine efecte placute.

Un mic bazorelief, de piIda, este lucrat dintr'o pasta bituminoasa, care are aspectul unei frumoase petre negre. Dupa aceastal perioada si dupa cea urmatoare, asupra careia nu prea avem informatiuni, vine una, in care regii Agadei sunt stapanitorii Sirpurlei si regiunii sale, cam prin secolul al XXXVIII-a.

In intervalul epocil obscure amintite, trebue s5 se fi petrecut mari transformari, dupa cum dovedesc unele obiecte descoperite. Ele ne arata o situatiune cu desavarsire nou5, care presupune scur-.

Micile state ale Chaldeei se afla acum supt o puternica dominatiune, care are drept centru un nou oral, Agade, situat in regiunea dela miazanoapte. Inscriptiunile, gasite la Sirpurla, arata ca regatul Agadei se intindea dela marea inferioara la cea superioara, adica dela golful Persic la marea Mediterana. In aceasta epoca, arta atinge apogeul ei. Forma omeneasca se reprezinta in varietatea atitudinelor ei, si vestmintele ii modeleaza conturul.

Se vede in toate un puternic avant de naturalism, care invedereaza o arta' stapana, in sfarsit, pe mijloacele ei si incomparabild ca iscusinta. Dupe aceasta inflorire a artei, urmeazd o perioada, care nu ne-a transmis nici un monument, ceeace arata o stare de framantari si de lupte launtrice. Dar ele nu opresc propasirea ce si -a luat de mutt avantul. Si de aceea, vedem aparand o noua cetate, Sat-el-hai, in care domneste un sef national, aratat de inscriptiuni ca un mare constructor.

Gradul inaintat at culturii literare supt domnia acestui print este atestat de frumosul stil al inscriptiunilor. Acum, vedem pe deplin dezvoltata scrierea cuneiforma. In adevar, textele ce le posecla muzeul Luvru dela Ur-Tau, se recunosc usor prin eleganta si claritatea gravurei lor.

In timpul sau, Sirpurla se bucura de o prosjieritate materials, neatinsa Inca pand atunci. Gudeea da o mare dezvoltare artelor. Monumentele sale, mai numeroase decat ale tuturor celorlalti sefi la olalta, acopera tot solul dela Tello. El ar fi deci un homo novus, de nastere obscura. Gudeea poarfa numele de patesi, insotit de o noua calificare ce n'a fost pang acum explicatd ; este independent si In legaturi.

Inscriptiunile ne arata relatiunile sale cu regiunile marilor, superioara, adica Mediterana, si inferioara :sau golful Persic. El vorbeste ca un stapan absolut. Gudeea trebue sa fi trait nu prea departe de timpul, cand regele Ur-Gur construia templele sale cu caturi in orasul Ur, situat pe malul drept al Eufratelui. Amandoi acesti suverani au participat cu stralucire la marea miscare arhitecturalii din sudul Iviesopotamiei, care a avut loc trei mil de ani inainte de Christos.

Sculptura mai ales is un mare avant. Din aceasta epoca, sunt cele notia statui, care impodobesc astazi sala muzetilui Luvru, si despre care se v a vorbi mai jos.

Supt urmasii lui Gudeea, alte centre chaldeene se ridica. Sirpurla cade in stapanirea regilor din Ur. Monumentele, care apartin acestei epoci, se caracterizeaza printr'o cautare a arnanuntului. Sculpturi nu prea s'au descoperit ; dar sigiliile, gravate cu diferite reprezentatiuni, arata iscusinta artistilor, can stiau sa desemneze corect, ingrijindu-se mai ales de amanunt. Inventiunea devine saraca si rutina isi face aparitiunea.

Colturile vestimentelor se rotunjesc prin curbe sistematice ; lungile for ciucuri se inmultesc si prevestesc formele stereotipe ale sculpturii babilonene si asiriene. Grupurile mitologice devin rare ; ele sunt inlocuite prin scene destul de monotone ale reprezentatiunii zeului Sin, patron al Orasului Ur.

Micile state ale Chaldeei de jos, se. Egemonia aceasta insa, nu ramane mereu in puterea aceleasi cetati ; ea este disputata pc. Din cauza aceasta, e greu a se clasa cronologic diferitele dinastii, mentionate de inscriptiuni. Poporul Elamitilor navaleste in Ora supt conducerea cuceritorului Kudur Nacunta. Acesta pustieste orasul Erchi s,i ii is statuia principale, Nana, ca s'o transporte ca trofeu la Suza.

Aici, ra'mane ea timp de ani, pang in ziva, cand regele Assur-baniHabal, Asurbanabal , cucerind in , Suza, readuce idolul in ve-. Dupa aceasta, urmeaza o foarte mare lacuna pentru regiunca Sirpurlei.

Scriitorul antic Berosiu ne da putinta inteo oarecare. Dupa dinastia elamita, urmeaza o dinastie curat chaldeeana pe la Babilonul capata intaietatea peste cetatile dinprejur, dar in curand cade si el in puterea Asirienilor, dupace fusese vasal al faraonilor. La Babilon, domnesc printi vasali ai lui Tutmes si Ramses. Mesopotamia de sus, fiind mai departe de valea Nilului, scapa de jug. Aici, se dezvolta incetul cu incetul un regat cu capitala in Assur si apoi in Niniva, care va deveni stapanul lumii orientale.

Chaldeea, in adavar, e peste putin supusa cu desavarsire de Asirieni, Egiptul parasind once pretentie de dominatiune asupra ei. Babilonul insa, cauta adesea sa scuture jugul. Intre anii a. Dar dupa una sau cloud generatiuni, o noud dinastie se sue pe tronul Asiriei ; ea lucreaza cu energie si Chaldeea cade din nou supt jugul vecinilor sai dela nord. Cele mai vechi palate si temple chaldeene s'au descoperit de arheologul francez de Sarzec in localitatea Tello, care corespunde cu vechea Sirpurla, numita de unii Lagas.

Aici, s'au dat la lumina zilei constructiunile regelui Gudeea, care a domnit cam prin veacul at XXIV inainte de Christos. Un povarnis lin suia spre el si era intrebuintat de care si de cai. Zidurile constructiunii, facute din caramida, au o grosime de 1. Colturile sale sunt orientate spre cele patru puncte cardinale. Laturile mai lungi sunt convexe, ceeace da edificiului forma unui butoiu fig. Pe fiecare latura, era deschisa eke o poarta, asezata insa nu in linia axelor. Latura principals dela nord-est avea doua intrari.

Se pre supune insa, ca o decoratiune picturala acoperia peretii dinauntru. Gudeea avea 36 camere, din care cea mai mare masoara 12 metri pe 3 m, 65, iar lui. Totusi Fig. Palate mesopotatniene: I. Palatul chaldeean din Tello: II. Palatul lui Sargon din Khorsabad. Dupa Beneot, Architecture. De Sarzec a gasit unele mici coridoare boltite in 3. Se poate dar zice, ca bolta este o inventiune chaldeeana. Fiecare curte avea poarta ei, care se putea usor pazi. Toate camerele erau pavate cu caramizi.

Categoriile estetice care i sunt proprii artei reprezint i valori ale societ ii binele, frumosul, la fel ca i urtul sunt determinate cultural. Altfel spus, ceea ce o societate define te ca frumos poate fi considerat inestetic n alta. Analiznd arta, istoricul poate ajunge la sensul pe care aceste societ i l dau categoriilor estetice i prin aceasta i la felul n care societatea se vede pe ea ns i.

Este greu de stabilit cu precizie momentul apari iei arhitecturii. Etapa cronologic de apari ie a arhitecturii i a artei n general poate fi determinat doar n termeni foarte generali, iar definirea acesteia ine de con inutul pe care l d m acestor concepte. De aceea vom porni cu o serie de defini ii de lucru, unele dintre acestea pornind de la concepte de antropologie cultural.

Pornind de la defini ia lui Clifford Geertz, arta este o form de cunoa tere, la fel ca tiin a sau religia. Altfel spus, este o modalitate de reprezentare deci de explicare a lumii i a unor valori.

Spre deosebire de tiin , ns , sau de religie, arta i asum subiectivitatea artistul ne ofer o imagine proprie asupra lumii i nu are preten ia ca reprezentarea sa s fie o copie exact a ceea ce este. Desigur, el trebuie s comunice n limitele conven iilor vizuale sau literare dac discut m, de pild , de literatur ale epocii sau, dimpotriv , s ncerce s le modifice arta de avangard este o art exploratorie. Aceste conven ii stabilesc ceea ce reprezint frumosul sau urtul, ceea ce reprezint art frumoas sau art popular.

De aceea, de-a lungul timpului, arta i-a schimbat nf i area. Abia atunci ncep arti tii s - i semneze operele, fiind con tiente de faptul c ei sunt altceva dect simpli me te ugari, poate foarte dota i i cunosc tori ai vechilor re et ale me terilor trecu i.

Exist un alt element care trebuie luat n considerare, anume adresantul operei, receptorul. Spre deosebire de epocile mai apropiate de noi, activitatea artistului era dominat de viziunea celui care comanda opera de art , abilitatea artistului fiind aceea de a mp ca dorin ele celui care comanda opera de art cu viziunea sa estetic.

Esteticul antic nu este ntrutotul similar celui renascentist sau celui contemporan, mesajul poate fi transmis vizual n mai multe feluri. La fel categoriile estetice difer de la o civiliza ie la alta, ceea ce nu le face pe unele mai bune dect altele, ci doar diferite. Arhitectura reprezint un caz aparte n cadrul artelor. Dac pictura este o art care adesea are o rela ie special cu privitorul de regul , tabloul se afl n locuin a posesorului sau pe simezele unui muzeu, sculptura i mai ales arhitectura au un alt impact asupra privitorului.

Raport de activitate IIA - - istoria-artei. Istoria Artei Contemporane - Curs 1. Oprescu" prin Documents. Istoria Artei Si Arhitecturii Documents. Curs Istoria Psihologiei Documents. Curs Ustoria Artei Documents. Curs Istoria Artei 1 Documents. Istoria artei Mazilu Documents. Enter the email address you signed up with and we'll email you a reset link. Need an account? Click here to sign up. Download Free PDF.

Caiete de istoria artei. Ada Hajdu. Mihail Mihnea. A short summary of this paper. Download Download PDF. Translate PDF. Magdalino ed. Cernovodeanu, Gh. Gorovei ed. Muntean ed. Sorin coord. Pentru o aprofundare a acestor surse: J. Lidov ed. Folosindu-se Gorovei, M. Lellouch, St. Yerasimos ed. Hourihane ed. Kazhdan ed.